by psihoterapia | Feb 16, 2014 | Academica
Corectarea dislaliei si a tulburarilor de limbaj, in general, asigura dezvoltarea psihica a individului, integrarea sa in activitate si in viata, conduce la afirmarea personalitatii pe plan social si cultural. Corectarea dislaliei este conditionata nu numai de eficacitatea metodelor logopedice, dar si de o serie de factori ce tin de particularitatile psiho-individuale ale handicapatilor de vorbire. Vorbirea sonora normala are loc numai in timpul expiratiei, pe cand in cazurile de balbaiala,de dislalie grava, handicapatul se poticneste prin emisii vocale si in timpul inspiratiei. Anomaliile organelor periferice de emitere a vorbirii (limba, buzele, bolta palatina, laringe, coarde vocale) pot provoca dislalii mecanice accentuate care fac imposibila vorbirea sonora. Frecvente fenomene dislalice apar atunci cand are loc afectarea ariilor post-centrale din emisfera stanga. Ca sistem deschis, cu autoreglare, limbajul are posibilitatea de a se perfectiona si de a se echilibra in functie de starea interna a celui care comunica, dar si in functie de modul in care este receptionat si inteles de catre interlocutor. Prin rolul jucat de limbaj in reglarea proceselor psihice se influienteaza conduita umana. Functia limbajului este de afirmare a personalitatii in plan social. Actul de comunicare, de exprimare este o modalitate comportamentala sau o manifestare specifica a fiecarei persoane. Comportamentul in general este si el o modalitate de comunicare, deoarece exprima anumite stari sufletesti, atitudini fata de realitate, dar nu e atat de variat, complex si bogat precum conduita verbala. Vorbirea, ca forma de manifestare a conduitei verbale reprezinta utilizarea individuala si specifica, la o anumita situatie concreta, a limbii. Sinclari a scos in evidenta interdependenta dintre capacitatile lingvistice si dezvoltarea unor modalitati de operare mintala. Are...
by psihoterapia | Feb 16, 2014 | Academica
Studiu de caz Cu totii ne-am imbolnavit la un moment dat sau am avut diferite dureri la care nu am putut gasi o explicatie medicala si care au trecut asa cum au aparut: din senin. Aceste suferinte “inexplicabile” ale corpului isi gasesc explicatia in suferintele psihice, suferinte care pot fii foarte profunde si in consecinta inconstiente sau care sunt blocate, ignorate, netraite din diferite motive. De exemplu nu imi accept suferinta pentru ca trebuie sa fiu puternic si prin urmare o reprim. Dar acea suferinta nu poate ramane inchisa pentru totdeauna asa ca iese la suprafata pe unde poate si se transforma in altceva cum ar fii suferinte ale corpului. Psihosomatica trateaza pe larg legatura dintre minte si corp, dintre psihic si fizic si felul in care cele doua sunt intercorelate si se pot influenta una pe celalata. In cadrul acestui eseu ma voi centra pe abordarea legaturii corp – minte dintr-o perspectiva relationala si pentru aceasta este nevoie sa aduc in discutie cateva elemente teoretice din Analiza Tranzactionala. Astfel, AT-ul considera ca avem trei stari ale eului: cea de Parinte, cea de Adult si cea de Copil. Eric Berne a definit o stare a eului ca fiind “un model constant de sentimente si experiente direct relational cu un model de comportament”. Starea de Parinte este o colectie de comportamente, ganduri si sentimente pe care le-am preluat de la parinti sau figurile parentale. Starea de Adult este un set de comportamente ganduri si sentimente care sunt reactii directe la “aici si acum”. Adultul nu se refera la varsta matura, si copii mici au Adult. Starea de Copil a eului...
by psihoterapia | Feb 16, 2014 | Academica
Un diabet mai… altfel Pe Tina o cunosc de foarte mult timp – evolutia ei m-a fascinat intotdeauna, inca dinainte de a avea idee despre existenta bolilor psihosomatice. Tina nu este o femeie tanara – are 65 ani daca este sa vorbim despre varsta biologica, dar atitudinea, vocea, comportamentul, gesturile ei nu o ridica mai sus de 30 ani. Fizic, nimeni nu ar spune ca are mai mult de 50 ani, maxim 55. Tina a trecut prin multe in viata. Basarabeanca de origine, este refugiata de razboi, venind in Romania insotita de mama ei, pe cand avea numai 4 ani. Nu-si aminteste nimic de tatal ei, care a murit cand Tina era foarte mica. Ani de zile, Tina si mama ei au avut acte false si au fost inregistrate peste tot sub alte nume, de teama de a nu fi deportate in Siberia. Mama Tinei a murit la 70 ani, iar Tina ii duce si acum dorul, desi intre ele nu a existat niciodata o relatie manifest afectuoasa, ci mai degraba rece, guvernata de indeplinirea datoriilor reciproce si de sustinere morala, in care ratiunea avea cel mai important cuvant. Tina si mama ei nu si-au facut niciodata confidente, nu s-au imbratisat niciodata, nu si-au spus niciodata cuvinte afectuoase, dar s-au sprijinit mereu una pe alta. Cand s-a casatorit, Tina s-a mutat impreuna cu sotul si cu soacra ei, dar dupa 4 ani a divortat si a revenit in aceeasi casa cu mama ei, acum bolnava de inima. Fiica ei, Camelia, a locuit pana la varsta de 14 ani la ambii parinti, pe rand, iar dupa aceea s-a stabilit definitiv...
by psihoterapia | Feb 16, 2014 | Academica
Manifestarila somatice sunt un limbaj. Acest limbaj, pe care incercam sa-1 descifram, ne informeaza despre un pro¬gram ce asteapta sa fie realizat – programul devenirii noastre intru fiinta. Prin intermediul bolii, el ne previne ca am apucat-o pe un drum gresit. Corpul devine astfel, atat materia din care putem fauri devenirea noastra, cat si instrumentul dar si recipientul in care operam. Trupul si manifestarile lui devin in acest mod reflectarea legitatilor imuabile si universale si depinde de noi sa-i gasim sensul si astfel sa ne conformam acestor legi sau in mod asumat sa le putem incalca. Aceste legi ce privesc fiinta umana nu reduc corpul doar la manifestarea lui de simplu obiect. In calitatea sa de instrument, limbaj, de materie prima, corpul este Omul, el insusi definit ca intalnire a corpului, a sufletului si a spiritului. Fiecare dintre noi este in acelasi timp corp (propriul sau corp), suflet si spirit, ce nu pot fi despartite. Iar cea mai mica parte a corpului poarta in ea totalitatea Omu¬lui – corp, suflet. Caci corpul fiintei umane e chemat sa-si intalneasca modelul, ceea ce in¬seamna ca e programat cu o finalitate precisa: a face din noi, mai intai, Oameni. A bloca desfasurarea acestui pro¬gram inseamna a genera boala. Pentru moment, umanitatea noastra, in dimensiunea sa colectiva, nu cuprinde inca aceste lucruri, ea nu are nici o idee despre legile interioare pe care le ignora si, prin urmare, le transgreseaza; de aici, atatea suferinte! Intregul corp este un limbaj iar in placere sau in durere, el are un limbaj. Cand e vorba de suferinta, medicina oficiala stie sa inlature raul fara a tine...
by psihoterapia | Feb 15, 2014 | Academica
Pentru mine,experienta de a insoti in psihoterapie este o forma de a multumi Divinului pentru bucuria de a fi in viata si de a raspunde, prin iubire, acestei intalniri esentiale cu noi insine, dincolo de timp si spatiu,intr-un prezent care contine posibilitatea impacarii cu sinele si accesul la acele resurse pe care ochii, in momentul de fata, nu le pot vedea. Cred ca in fiecare dintre noi exista o poarta catre liniste, bucurie, lumina si frumusete, pe care uneori grijile cotidiene fac ca acestea sa para obiective indepartate si fara conexiune cu posibilitatile pe care ni le cunoastem de a le atinge. A-ti asuma constient responsabilitatea pentru gasirea lor,pornind in demersul psihoterapeutic,este o forma de a obtine acum viata pe care ti-o doresti. “Fericirea nu e o destinatie. E un mod de a trai.” – Burton Hills “Stii tu ce inseamna sa fii copil? Inseamna sa crezi in dragoste, sa crezi in frumusete, sa crezi in credinta. Inseamna sa fii atat de mic incat spiridusii sa ajunga sa-ti sopteasca la ureche.” Francis Thompson Perieteanu Alexandra Psiholog clinician sub supervizare, master in “Psihodiagnoza, Psihoterapie si dezvoltare personala”, la Universitatea Bucuresti, licentiata in psihologie, in curs de formare in terapii expresive art-creative, experienta in psihodiagnostic, in lucrul cu copii si tineri, tulburari mentale si psihosomatice, voluntariat cu copii autisti, facilitator de grupuri de dezvoltare copii si adulti, stagiu de practica in Spania la Universitatea din Santiago de...
