Copii si adolescenti
Tot ceea ce am spus pina acum despre psihoterapie, referitor la adulti, se aplica in aceeasi masura si copiilor. Copiii au nevoie de o abordare mai delicata, mai ales pentru faptul ca de cele mai multe ori nu merg la psihoterapie din propria dorinta.
Unul dintre cele mai neplacute lucruri care se intimpla in cadrul psihoterapiei cu un copil este acela ca el are nevoie de ajutor din cauza unor probleme in familie. Pe masura ce acest lucru iese la iveala pe parcursul psihoterapiei, copilul poate incepe sa se poarte diferit acasa, si nu neaparat in sensul bun (poate fi trist, furios, combativ). Este bine ca parintii copilului sa incerce sa fie obiectivi si sa discute cu psihoterapeutul despre schimbarile survenite. Copilul este o parte din grupul familial si atunci cind un membru al unui grup se schimba, toti ceilalti vor trebui sa se adapteze.
Cupluri
In psihoterapia de cuplu, accentul se pune cel mai mult, cum este si normal, pe comunicarea dintre cei doi parteneri. Atentia este indreptata asupra lucrurilor care se intimpla intre parteneri si intelesul acestora si mai putin asupra a ceea ce se afla in interiorul unuia dintre parteneri. Puterea unei relatii de cuplu depinde de cit de buna este comunicarea dintre cei doi; toate celelalte sunt secundare.